O însemnată contribuție la studiile despre aromâni

16-300

16-300

Ivana Janjić, Nicoale Constantin Bațaria, Editura ,,Libertatea”, Panciova, 2015

 

Comunitatea aromână este, numeric, din ce în ce mai restrânsă, însă acest popor balcanic continuă să atragă atenția cercetătorilor.  Potrivit recensământului din anul 2011,  în Serbia trăiesc astăzi 91 de aromâni. Cât știm  despre aromâni? Cine sunt ei? Răspunsurile le găsim în studiile drd. Ivana Janjić, asistent universitar la Departamentul de Limba și Literatura Română din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din Novi Sad.

Tânăra cercetătoare,  ea însăși aromâncă de origine din Serbia de Sud, a pus în lumină cultura aromânilor într-o seamă de lucrări științifice și articole, încercând să ne-o apropie, să ne demonstreze că această comunitate este o parte integrată a mozaicului de popoare din Balcani. Dintre lucrările mai recente ale Ivanei Janjić, amintim cartea Cultura (a)română din Serbia în context european, apărută la Editura ,,Gutenberg Univers” din Arad, scrisă împreună cu dr. Virginia Popović.

Prin studiul de față, Nicoale Constantin Bațaria,  Ivana Janjić aduce în centrul atenției literatura aromână; mai precis, un scriitor, jurnalist și om politic care a lăsat urme de neșters cultura aromânilor. Cartea reprezintă, un fond, o amplă biografie despre Nicoale Constantin Bațaria, urmată de cinci povestiri ale acestuia, publicate în cinci limbi vorbite în Balcani: română, sârbă, macedoneană, albaneză și greacă.

Nicolae Constantin Bațaria s-a născut la Kruševo, în anul 1874. A făcut studii de filologie la București și a fost directorul primului ziar aromânesc din România – ,,Deșteptarea”, înființat în 1908. După Războaiele Balcanice, poziția aromânilor s-a agravat, iar Bațaria pleacă în România. După absolvirea facultății s-a întors în localitatea natală, unde a profesat ca învățător și inspector la școlile românești din provinciile otomane. În timpul Primului Război Mondial, s-a exilat în Elveția. După război s-a stabilit în România și a devenit colaborator la ziarele ,,Adevărul” și ,,Dimineața”.

Scriitorul Bațaria este autorul romanelor al căror temă este poziția femeii societatea otomană: Spovedanii de cadâne. Nuveledin viața turcească (1921), Turcoaicele (1921), Sărmana Lila. Roman din viața cadânelor (1922), Răpirea celor două fetițe, Micul lustragiu și Jerfa Lilianei. A creat personajul satiric Haplea, sinonim al lăcomiei și insensibilității.

Bațaria a fost și om politic, o vreme adept al Revoluției ,,Junilor turci”, grupația care a luptat ppentru democratizarea statului turc. Suferind de cancer, a murit la București, în1952, fiind arestat la postul de consilier al orașului.

Pentru o mai bună înțelegere a biografiei și operei lui Bațaria, Ivana Janjić aduce date despre Moscopole, ,,locul sacru al aromânilor și patria lor eternă”, cum consemnează autoarea. Moscopole, care în trecut a fost un important centru comercial, educațional și religios, astăzi este doar un sat, situat pe teritoriul Albaniei de astăzi.

Segmentul care dă adevărată valoare cărții sunt cele șapte povești pentru copii scrise de Bațaria: Mâna neagră – poveste spaniolă, Floarea de pe mormânt, Palatul norocului, Orașul împietrit – poveste germană, Darul zânei – poveste germană, Diamantul domniței, Cele douăsprezece dumicături de pâine – poveste sârbească, redate în cinci limbi. Tema poveștilor lui Bațaria este lupta dintre bine și rău. În lucrările sale, realitatea se mărginește cu fantasticul, iar personajele sunt puse la grele încercări.

Pensinsula Balcanică a constituit, dintotdeauna, o mixtură de popoare apropiate printr-o serie de asemenări, atât culturale, cât și lingvistice. Ivana Janjić a scris până acum lucrări importante pentru studiile de balcanologie, în care a pus accentul pe o populație care a lăsat urme de neșters  în istoria acestor spații. Totuși, aromânii sunt în continuare o enigmă pentru mulți oameni. Acesta a fost motivul principal pentru care   Ivana Janjić a scris această carte: ,,Este foarte important ca tinerii să prezinte cât mai mult informații despre popoarele care se află în procesul de dispariție. Publicarea acestei cărți vizând cultura unei minorități ascunse îmbogățește cultura mondială din mai multe aspecte. În acest fel, poporul aromân indirect continuă să influențeze cultura altor națiuni, dar circuitul de acțiuni se extinde în mod semnificativ. Valoarea acestui proiect este faptul că generațiile mai tinere doresc să extinde orizonturile culturale. Cititorii au posibilitatea de a plonja într-o lme a cărui folclor poartă influențe mari slave, arabe, turcești și persane care se poate descoperi prin poveștile prezentate în această carte și care diferă de la cărțile de science fiction, foarte populare în zilele de azi”, scrie autoarea în Introducere. Tânăra cercetătoare mai afirmă că opera lui Bațaria vine să completeze ,,mozaicul literaturii universale și oferă o alternativă cititorilor operelelor literare populare despre culturale care sunt cunoscute în general”, iar poveștile din acest volum, potrivit Ivanei  Janjić descriu mentalitatea și credințele aromânilor.

Studiile precum este cartea Nicolae Constantin Bațaria a Ivanei Janjić sunt bine-venite, pentru că ne deschid orizonturile culturale, iar un om cu o cultură vastă devine receptiv la diferențe și asemănări.

Marina ANCAIȚAN

Prețul cărții: 300 dinari

La acest preţ se adaugă 10% TVA şi cheltuielile de expediere.

Cărţile care vă interesează le puteţi comanda la adresa:

Casa de Presă şi Editură „Libertatea”, str. Žarko Zrenjanin nr. 7, 26.000 Panciova, PA Voivodina, Republica Serbia, la tel./fax: (013) 353-401 sau (013) 346-447, respectiv prin e-mail-urile: sekretara@libertatea.rs sau redaktia@libertatea.rs

Be the first to comment on "O însemnată contribuție la studiile despre aromâni"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*