Interferenţe româno-sârbe în lumina analizei contrastive

contacte-300

contacte-300

Rodica Ursulescu-Miličić, Contacte lingvistice româno-sârbe, Panciova, Editura Libertatea, 2016

 

Trăsăturile pe care româna le are în comun cu alte limbi balcanice (greaca, albaneza, bulgara, sârba) au contituit dintotdeauna un subiect de interes pentru lingviști. Este important de precizat că aceste limbi nu sunt înrudite genetic; româna este o limbă romanică, izolată geografic de celelate limbi care provin din latină, sârba și bulgarea sunt limbi slave, iar greaca și albaneza formează ramuri de sine stătătoare în marea familie indo-europeană.  Româna, greaca, albaneza, bulgara și sârba împărtășesc trăsături morfosintactice, dar mai ales lexicale, având și concordanțe la nivel frazeologic și semantic. Aceste raporturi de apropiere se datorează apropierii culturale și geografice, legăturilor economice dintre popoare,  mutării frecvente a granițelor în Balcani, modului de viață transhumant comun și strămutării populației. Așadar, lingviștii și-au permis să   încadreze aceste limbi în ,,uniunea lingvistică balcanică”. Este un fapt prin româna se deosebește de celelalte limbi romanice, iar multe trăsături distinctive ale românei se datorează superstratului slav.

Influența slavă asupra limbii română a fost, în repetate rânduri, în atenția lingvistiștilor. Voivodina este o regiune unde contactele lingvistice româno-sârbe, din aspectul influnței limbii sârbe asupra graiurilor românești,  pot fi studiate cu desăvârșire. la nivelul limbilor literare, se folosesște ca instrument de cercetare analiza contrastivă, de care se ocupă Rodica Ursulescu-Miličić, translator și asistent  universitar la Departamentul de Limba și Literatura Română la Facultatea de Filosofie a Universității din Novi Sad. Rezultatele analizelro exhaustive sunt prezentate în cartea Contacte lingvistice româno-sârbe, subintitulată Contribuții teoretice și practice.

Analiza contrastivă reprezintă, așa cum explică autoarea, ,,un procedeu lingvistic în care la similitudini și deosebiri explicite între două sau mai multe limbi se ajunge prin compararea sistematică a descrierii acestor limbi. Pe lângă analiza contrastivă, lingvistica contrastivă include și teoria traducerii și analiza greșelilor” (p. 14).

Rodica Ursulescu-Miličić a scris această carte, așa cum mărturiselște, cu intenția că în domeniul lingvisticii, ca și în alte domenii, există multe apropieri între poporul român și poporul sârb. Este un subiect de care lingvista s-a ocupat și înainte de publicarea acestei cărți, iar lucrările pe această teme le-a prezentat la mai multe simpozioane, în țară și în străinătate. Majoritatea acestor lucrări sunt cuprinse în volumul Contacte lingvistice româno-sârbe.

Ca să înțelegem mai bine ce este analiza contrastivă și de ce este un instrument important de analiză lingvistică, trebuie să parcurgem Introducerea, unde autoarea dă o definiție cu explicații aferente și se oprește asupra conceptelor operaționale cum ar fi contrastarea limbilor, problema comparabilității, echivalența, caracteristici contrastive. Rodica Ursulescu-Miličić a aplicat aceste concepte în analiza contrastivă  faptelor de limbă la nivel morfologic, sintactic,  lexical, frazeologic, dar și în traductologie.

Primul capitol, cel mai extins, care constituie  o parte din teza de magisteriu a autoarei  este destinat conceptelor lingvistice în exprimarea spațiului în română și sârbă prin construcții prepozițional cauzale și aplicării lor. Partea a doua se intitulează Modalități de exprimare a ipotezei în limbile franceză, română și sârbă. Al treilea capitol este rezervat considerațiilor generale despre exprimarea timpului în română și sârbă. Următoarele trei părți sunt axate pe Posibilitățile de exprimare a culrilor în limba română și sârbă, Interferențele româno-sârbe la nivelul frazeologiei și pe Proverbele sârbești și românești – analiză constrativă. În ultimul capitol,  destinat traductologiei,  Rodica Ursulescu-Miličić se oprește asupra romanului Dervișul și moartea de Meša Selimović, prezintă unele greșeli care au apărut în traducerea acestei cărți și ofer soluții de traducere ,,mai liberă”. De menționat că fiecare capitol din volumul Contacte lingvistice româno-sârbe începe cu o scurtă introducere în problematica supusă analizei, continuă problematizarea cu explicații bazate pe verificări și exemplificări și se încheie cu concluzii.

Rodica Ursulescu-Miličić este un spirit didactic și sistematic, având abilitatea să prezinte extrem de multă informație într-un mod clar și simplu, cu explicații și justificări logice amănunțite. Discursul este sobru și sunt respectate normele de rigoare științifică și lingvistică.

Cartea are, probabil, două categorii de cititori. În primul rând, este scrisă cu gândul la cei care au cunoștințe lingvistice și sunt inițiați în materia care constituie subiectul volumului. În al doilea rând, la volumul Rodicăi Ursulescu-Miličić, în special la capitolele destinate  frazeologiei și proverbelor și traductologiei, pot să apeleze și cei care nu au studii lingvistice, dar doresc să îmbunățească cunoștițele lingvistice și sunt interesați de corectitudinea exprimării, precum și traducătorii.

,,Precum sugerează titlul în sine, monografia Contacte lingvistice româno-sârbe se adresează atât experților, cât și celor interesațide analiza contrastivă. În acest sens, trebuie subliniat efortul de a contribui la întreprinderea cercetărilor care pun în focar contactul ditnre limba română și limba sârbă, cu accentul pe sintaxă, frazeologie și traductologie, acestea fiind domeniile de interes ale autoarei. E de prisos a sublinia importanța elaborării unui astfel de studiu, ale cărui rezultate lămuresc situația actuală și schimbările continue car se întâmplă în limba română pe teritoriul voivodinean sub impactul limbii majoritare, cu atât mai mult că nu numărul de cercetări în acest domeniu nu este mare. Competențele autoarei (meseria de univesitar și translator) îi permit abordarea cu succes a unei astfel de materii” (dr. Laura Spăriosu).

Marina ANCAIȚAN

Prețul cărții: 250 dinari

La acest preţ se adaugă 10% TVA şi cheltuielile de expediere.

Cărţile care vă interesează le puteţi comanda la adresa:

Casa de Presă şi Editură „Libertatea”, str. Žarko Zrenjanin nr. 7, 26.000 Panciova, PA Voivodina, Republica Serbia, la tel./fax: (013) 353-401 sau (013) 346-447, respectiv prin e-mail-urile: sekretara@libertatea.rs sau redaktia@libertatea.rs

 

 

 

 

Be the first to comment on "Interferenţe româno-sârbe în lumina analizei contrastive"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*